ISTORIA ORAȘULUI VATRA
Un oraș tânăr, într-un loc cu o istorie mult mai veche
Așezată în valea Bâcului, la nord de Chișinău, Vatra și-a construit identitatea la întâlnirea dintre natură, cale ferată, piatră, industrie și comunitate.
De la vechile vetre de locuire din împrejurimi până la formarea orașului modern, istoria Vatrei păstrează poveștile oamenilor și ale locurilor care au modelat acest teritoriu.
Vatra face parte din municipiul Chișinău și este amplasată într-un cadru natural definit de valea Bâcului și de lacul de acumulare Ghidighici. Localitatea s-a dezvoltat puternic în secolul XX, odată cu apariția activităților industriale și dezvoltarea transportului feroviar.
1945 - Anul fondării localității
~8 km² - Suprafața menționată
~6 km - Distanța indicată față de Chișinău
14 octombrie - Hramul orașului – Acoperământul Maicii Domnului
1927 - Anul întemeierii orașului
1992 - Este adoptată denumirea Vatra
1995 - Vatra obține statutul de oraș
Un loc cu rădăcini mai vechi decât orașul
Istoria Vatrei nu începe odată cu apariția localității urbane.
Valea Bâcului și teritoriile din jurul actualei Vetre (Trușeni, Ghidighici, Sireți și Cojușna) au făcut parte dintr-un spațiu locuit și traversat de oameni cu mult înainte de formarea orașului modern. Apa, pășunile, drumurile și apropierea de Bâc au influențat modul în care comunitățile s-au așezat și au evoluat în această zonă.
Un nume. O identitate.
DE CE VATRA?
Mult timp, satul Ghidighici și așezarea urbană din apropierea stației purtau aceeași denumire.
După proclamarea independenței Republicii Moldova a apărut necesitatea unei identități proprii pentru localitate.
În 1991 au fost discutate mai multe variante, iar numele Vatra a fost ales pentru caracterul său distinct și pentru puternica sa încărcătură simbolică.
Vatra înseamnă mai mult decât un punct pe hartă.
Este imaginea casei, a locului de origine, a comunității și a spațiului în jurul căruia oamenii se adună.
La 22 ianuarie 1992, denumirea Vatra a fost oficializată.
Râul care a modelat locul
Bâcul este unul dintre principalele elemente naturale care au influențat istoria și geografia Vatrei.
Valea sa a oferit de-a lungul timpului terenuri pentru așezări, pășuni, drumuri și activități economice. În același timp, revărsările râului au provocat periodic inundații și au determinat intervenții importante asupra cursului apei.
După cel de-Al Doilea Război Mondial au fost analizate soluții pentru diminuarea riscului de inundații.
O schimbare majoră a venit odată cu amenajarea bazinului de acumulare Ghidighici–Vatra, realizat la începutul anilor 1960.
Lacul a devenit ulterior nu doar o lucrare hidrotehnică, ci și unul dintre principalele repere vizuale ale zonei.
Calea ferată a schimbat Vatra
Dezvoltarea căii ferate în Basarabia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a transformat valea Bâcului într-un important coridor de transport.
La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX apare și Gara Ghidighici, amplasată în zona actualei Vetre.
Stația avea să devină unul dintre factorii care au determinat dezvoltarea economică și urbană a localității.
Transportul feroviar a facilitat circulația:
- oamenilor;
- pietrei;
- materialelor de construcție;
- mărfurilor;
- produselor întreprinderilor locale.
Odată cu construcția lacului de acumulare, traseul feroviar din zonă a fost modificat, iar vechea gară a fost înlocuită de o stație nouă.
Din piatră s-a ridicat o comunitate
Dezvoltarea Vatrei este strâns legată de exploatarea resurselor de piatră din zonă.
În perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, când Chișinăul avea nevoie de cantități importante de materiale pentru reconstrucție, carierele din apropierea Ghidighiciului au devenit o resursă importantă.
Activitatea Direcției Cariere Chișinău a atras muncitori și specialiști și a contribuit la dezvoltarea noii localități.
În jurul activității industriale au apărut treptat:
locuințe → magazine → servicii → instituții → infrastructură → comunitate.
Astfel, cariera nu a reprezentat doar o activitate economică.
A contribuit direct la apariția orașului modern.
Orașul care a crescut prin muncă
Pe măsură ce localitatea se dezvolta, în zonă au apărut noi întreprinderi și activități industriale.
Printre numele care apar în istoria economică a Vatrei se regăsesc activități asociate cu:
- Carierele-extragerea și prelucrarea pietrei
- Azurit-prelucrarea materialelor pentru finisaje și construcții
- Asbest-producția de asfalt și beton
- Calea Ferată-transportul mărfurilor și al materialelor
Întreprinderile au reprezentat pentru zeci de ani nu doar locuri de muncă, ci și centre în jurul cărora s-a format viața socială a orașului.
